Istoric

 

Istoric

 

Şcoli normale şi şcoli pedagogice din judeţul Mureş
 
A.    Şcoli normale
 

 

 

În cei o sută de ani din urmă, în judeţul Mureş au funcţionat nouă instituţii pentru pregătirea educatoarelor şi învăţătorilor. Între 1903 şi 1948 ele au fost numite şcoli normale, ulterior, până în 1955/1996/1996 şcoli pedagogice, şi licee pedagogice începând din 1996. Limba de predare în care au pregătit învăţătorii a fost româna, maghiara sau germana.

 

1. Şcoala Normală Confesională Evanghelică C.A. de Învăţătoare (cu limba de predare germană) din Sighişoara (1903-1948)

 

A fost înfiinţată şi a funcţionat paralel cu Şcoala Normală Confesională Evanghelică C.A. de Învăţătoare din Sibiu (înfiinţată în 1964). Şcoala Normală de Învăţătoare din Sighişoara a concentrat un valoros corp didactic cu personalităţi marcante ale culturii germane din zonă. Elevele erau recrutate din localităţile cu populaţie săsească şi multe din absolvente s-au întors în localităţile natale contribuind la propăşirea lor în plan cultural şi spiritual. Şcoala şi-a încetat activitatea prin transformare, în urma reformei învăţăm&aciracirc;ntului din 1948.

 

2. Şcoala Normală (de stat) de Învăţători (cu limba de predare română) din Târgu-Mureş (1923-1948, cu întrerupere în anii 1940-1944)

 

Până în anul 1940 a funcţionat în localul din strada Cuza Vodă nr.22, cumpărat de statul român, special pentru această şcoală. După război localul nu a mai fost restituit şcolii, instituţia fiind găzduită de liceele "Al. Papiu Ilarian" şi "Unirea" din Târgu-Mureş. A fost condusă de profesorii dr. Nicolae Creţu, Ion Modreanu, Traian Popa, Ioan Lupşa (şi în anii de după război), Eugen Daschevici, Emanoil Stângaciu. Până la război a şcolarizat numai băieţi. După război a şcolarizat şi fete (devenind şcoală mixtă). În perioada activităţii sale în Târgu-Mureş a dat circa cinci sute de absolvenţi, mulţi dintre ei recrutaţi din localităţile judeţului unde s-au şi întors ca învăţători. O caracteristică a activităţii şcolii , înainte de 1940, a fost recrutarea unui mare număr de orfani de război, atraşi prin numeroase burse de şcolarizare acordate de statul român.

  

3.Şcoala Normală (cu limba de predare maghiară) din cadrul Liceului Romano - Catolic din Târgu-Mureş(1934-1940/1941)

 

Începând cu anul şcolar 1934-1935, clasele Şcolii Normale de Învăţători (cu limba de predare maghiară) din Târgu Secuiesc au fost transferate şi au funcţionat în clădirea Liceului Romano - Catolic din Târgu-Mureş, până în 1940, când au fost transferate la Şumuleu-Ciuc, însă ultima serie a absolvit în 1941 în oraşul de pe Mureş. Principalul coordonator al structurii de şcoală normală din cadrul liceului a fost profesorul de Limba şi Literatura Maghiară Zoltán Zsögön, amintit mai târziu ca fost "director al şcolii normale".

  

4. Şcoala Normală de Stat de Băieţi (cu limba de predare maghiară) din Târgu-Mureş (1941-1948)

 

În anul 1940, după aplicarea Dictatului de la Viena din 30 august, respectiv ocuparea unei părţi a Transilvaniei (inclusiv oraşul Târgu-Mureş şi împrejurimile) de către Ungaria horthystă, a fost înfiinţată Şcoala Normală Regală Maghiară de Stat şi Liceul de Băieţi din Târgu-Mureş. Aceasta şi-a început activitatea la 15 octombrie 1940, în localul fostei Şcoli Normale Române de Băieţi, care nu şi-a mai putut continua activitatea. Noua instituţie vrea să pară - în intenţia autorităţilor - şi o continuatoare a activităţii şcolii române care nu mai exista şi de la care nu a preluat nici conducerea, nici corpul didactic, nici elevi, nici chiar arhiva! După numai cinci zile de funcţionare , a fost somată să elibereze localul (sechestrat pentru autorităţile militare) şi să se mute în localul Liceului "Al. Papiu Ilarian" care, şi el, a fost nevoit să-şi întrerupă activitatea, ca şi alte şcoli româneşti. În toamna anului 1945, după multe tergiversări, a eliberat localul, mutându-se în cel al Liceului reformat de Băieţi din Târgu-Mureş, unde a funcţionat până în 1948.

 

Director al şcolii a fost numit profesorul de Limba şi Literatura Maghiară şi Pedagogie Lajos Koncz, iar locţiitor amintitul profesor, acum pensionar, Zoltán Zsörgön.

 

În anul 1944 adjunct era profesorul Imre Asztalos, din anul următor director, iar ajutor profesorul Árpád Kamenitzky, ales de corpul profesoral. Profesorul Asztalos a condus instituţia până în 1948 şi a însoţit-o şi după transferarea (şcolii de fete) la Reghin. În cei opt ani de funcţionare la Târgu-Mureş şcoala a dat 251 de absolvenţi.

  

5. Şcoala Normală de Stat de Învăţătoare (cu limba de predare maghiară) din Târgu-Mureş (1946-1948)

 

S-a instituit în 1946 prin separarea claselor de fete şi mixte de la Şcoala Normală de Stat de Băieţi din Târgu-Mureş, devenită şi ea mixtă după război. A funcţionat şi ea în clădirea Liceului Reformat (azi Liceul "Bolyai Farkas") şi în alte locaţii, până în 1948. A fost condusă de profesorul de muzică de la vechea şcoală normală de băieţi, Alwin Kiss. În aprilie 1948, directorul predă conducerea instituţiei profesoarei dr. Mária Végh. În cei doi ani de activitate la Târgu-Mureş şcoala a dat 171 de absolvenţi. După începerea anului şcolar 1948-1949, şcoala a primit dispoziţii să se mute în oraşul (azi municipiul) Reghin.

 

 

 
B. Şcoli pedagogice (1948-1955/1956)
 

 

 

1. Şcoala Pedagogică Mixtă (cu limba de predare română) din Reghin (1948-1956)

 

Legea pentru Reforma Învăţământului din 1948 a avut şi modificări în amplasarea în teritoriu a instituţiilor şcolare, fără a fi o consecinţă directă a prevederilor legii. Desfiinţarea liceelor din Reghin şi lipsa spaţiului de învăţământ pentru şcolile normale din Târgu-Mureş au motivat transferarea lor în oraşul Reghin. Pentru şcoala cu limba de predare română, toate pregătirile pentru anul şcolar 1948-1949 (încadrarea cu personal didactic, conducerea, concursul de admitere în anul I, etc.) au avut în vedere funcţionarea ei în noul centru, în locul fostului Liceu "Petru Maior", întregul inventar luându-l "Şcoala pedagogică" - denumire pe care o vor avea şcolile de pregătire a învăţătorilor şi educatoarelor.

 

Directorul şcolii (şi preşedinte al Comisiunii interimare până la desfiinţarea  acestui for de conducere) a fost profesorul de limba latină Eronim Bercoman. L-au urmat Zaharie Albu, Constantin Dughel, Ovidiu Neamţu. Dese au fost şi schimbările de directori adjuncţi: Nicolae Moldovan, Pantelimon Ioniţoiu, Dumitru Ţigănescu. Directorii, corpul didactic şi elevii au avut de înfruntat greutăţi mari din cauza dotării necorespunzătoare a spaţiilor de învăţământ şi a internatelor.

 

Începând din anul şcolar 1953-1954 au mai fost primiţi elevi la profilul pedagogic, seral, transformându-l treptat, în şcoală medie de cultură generală de 10 ani (clasele liceale fiind a VIII-a-a X-a). Elevii care au fost înscrişi la profilul pedagogie şi-au continuat studiul până la absolvire. Ultima serie a absolvit în 1956. În total, în cei opt ani de activitate, şcoala a dat 562 de absolvenţi.

 

 

 

2. Şcoala Pedagogică Mixtă (cu limba de predare maghiară) din Reghin   (1948-1956)

 

După ce, în toamna anului 1948, elevii Şcolii Pedagogice de Învăţătoare (cu limba de predare în limba maghiară) au început cursurile, în Târgu-Mureş conducerea instituţiei a primit dispoziţie să se mute pentru a funcţiona în continuare în localul "rezervat" la Reghin, cu toate că măsura nu era agreată nici de elevi şi părinţi, nici de corpul didactic. Mutarea s-a făcut în intervalul de timp 29 octombrie - 6 noiembrie 1948. Cu această ocazie "s-a pierdut" ca unitate Şcoala Normală de Stat de Învăţătoare (cu limba de predare maghiară), ai cărei elevi s-au transferat pe la alte şcoli, ca şi membrii corpului didactic. Şi Şcoala Pedagogică maghiară era mixtă, şcolarizând băieţi şi fete. În intervalul 1948-1956 au absolvit, la învăţământul de zi şi fără frecvenţă, 644 de elevi.

 

Directorii şcolii au fost profesorii: Emeric Asztalos, până în 1951 şi Iuliu Szász. Acesta din urmă va conduce mulţi ani şi Şcoala Medie Mixtă (cu limba de predare maghiară) sau Şcoala Medie Nr. 2 din Reghin, succesoarea şcolii pedagogice. Funcţia de director adjunct  a îndeplinit-o învăţătorul Eugen Keresztesi.

 

3. Şcoala Pedagogică Mixtă (cu limba de predare germană) din Sighişoara (1948-1955)

 

Spre deosebire de celelalte două şcoli pedagogice, aceea cu limba de predare germană din Sighişoara s-a înfiinţat prin transformarea celei Confesionale Evanghelice C.A. de Învăţătoare în urma etatizării instituţiei prin Legea de Reformă - comunistă - a învăţământului şi confiscarea (naţionalizarea) bunurilor. A şcolarizat atât băieţi  cât şi fete. La început a fost condusă de profesorul (suplinitor la ciclul al doilea) Friedrich Menning, până în 1955, când a fost numit director profesorul Edmund Jambreck, fostul director fiind numit adjunct, înlocuindu-l, în funcţii, pe profesorul Egon Machat. În cei şapte ani a pregătit 449 de învăţători şi educatoare.

 

Un proces verbal ne-a păstrat motivarea transformării şcolii, aşa cum a fost prezentată de inspectorul şcolar în faţa consiliului profesoral: "dat fiind faptul că şcolile pedagogice au scos cadre prea multe, de la 1 septembrie a.c. începând, Şcoala Pedagogică cu limba de predare germană din Sighişoara se va transforma într-o şcoală de zece ani(...). În fapt numai elevii din anul IV au mai absolvit profilul pedagogic, promoţia lor din anul 1955 fiind ultima la acest profil în Sighişoara.

 

 

 

În perioada 1955/1956-1966 pe teritoriul actual al judeţului Mureş nu au funcţionat instituţii de învăţământ mediu normal-pedagogic, pe posturi de învăţător sau educator vacante fiind încadraţi absolvenţi ai altor şcoli (mai apropiate fiind, cu limba de predare română la Blaj, iar cu limba de predare maghiară la Odorheiu Secuiesc).

 

 

 
C. Liceul Pedagogic "Mihai Eminescu" din Târgu Mureş
 

 

 

    1. Liceul Pedagogic din Târgu Mureş (1966-1989)

 

A fost înfiinţat în 1966 pe baza Legii număr 2, ca liceu de specialitate, cu denumirea de "Liceul Pedagogic din Târgu Mureş". Neavând bază logistică proprie, a funcţionat în primii doi ani în cadrul Liceului de Matematică-Fizică "Bolyai Farkas". În anul şcolar 1966-1967 a funcţionat numai cu clasele de început (anul I), cu două specialităţi: învăţători şi educatoare, cu predare în limbile română şi maghiară. În anii următori s-au adăugat treptat şi ceilalţi ani de studiu, până la cinci (anii I-V), în 1970 - 1971 ajungând să aibă cursul complet şi să dea prima promoţie de absolvenţi. În perioada 1969 - 1972 au funcţionat şi clase de învăţământ postliceal cu durata de şcolarizare, de doi ani, absolvire de două promoţii.

 

Clasele cu limba de predare maghiară au funcţionat până în 1976, ulterior atribuţia liceului în pregătirea învăţătorilor şi educatoarelor pentru şcolile primare şi grădiniţele cu predare în limba maghiară sau germană rezumându-se la popularizarea numărului de locuri si la admiterea candidaţilor, şcolarizarea făcându-se în limbile respective la Odorheiu Secuiesc, respectiv la Sibiu.

 

Până în 1977 durata studiilor a fost de cinci ani. În anul şcolar 1977 - 1978 au absolvit două serii de elevi, una cu patru ani şi alta cu cinci ani de studii. Ulterior, până în 1990, durata studiilor a fost de patru ani. Desfiinţarea Liceului de Arte din Târgu Mureş în anul 1977, respectiv înfiinţarea unei şcoli generale ( nr. 18 ) care să asigure şcolarizarea elevilor în clasele I - VIII, inclusiv realizarea unui program special de educaţie artistică şi repartizarea pentru judeţul Mureş a unui număr de locuri în clasele a IX-a - a XII-a la Liceul de Arte din Cluj Napoca nu a fost împărtăşită de elevi, părinţi şi cadrele didactice. De aceea autorităţile au fost nevoite să accepte şcolarizarea în continuare a elevilor în profilele artistice în judeţ, clasele liceale respective fiind transferate la "Liceul Pedagogic din Târgu Mureş", unde au funcţionat până în 1990, nu fără a suferi amputări substanţiale la efective, până când numărul redus al elevilor a impus organizarea de clase cu două specializări (muzică şi arte plastice şi decoraţiuni) şi două limbi de predare (română şi maghiară). Reduceri însemnate de efective au fost operate şi la programele pedagogice. Între 1978 şi 1988 la profilul artistic au funcţionat şi clase de învăţământ real, cu limba de predare română.

 

Pentru asigurarea supravieţuirii instituţiei, în condiţiile reducerii masive a numărului de elevi, începând din anul şcolar 1983-1984 au fost înfiinţate clase de liceu industrial cu profil prelucrarea (artistică) a lemnului. În 1989 aceste clase au fost transferate la liceul de profil din localitate (astăzi Grup Şcolar Industrial "Ion Vlasiu"). În schimb au fost transferate aici de la Liceul de Matematică "Al. Papiu Ilarian" clasele cu profil filologie-istorie şi a fost înfiinţată pentru scurt timp a două clase de liceu industrial cu profil industrie uşoară.

 

 

 

2. Şcoala Normală "Mihai Eminescu" din Târgu Mureş (1990-1997)

 

În anul 1990 liceul a cunoscut transformări esenţiale, în conţinut şi organizare. Au fost scoase din planul de învăţământ unele discipline şi au fost introduse altele, a fost schimbat radical conţinutul procesului de învăţământ. Au fost majorate cifrele de şcolarizare şi mărită la cinci ani durata şcolarizării la profilul pedagogic. Au fost reînfiinţate clase cu limba de predare maghiară.

 

Clasele profilurilor artistice au fost transferate la recent reînfiinţatul "Liceu de Arte" (care a înglobat şi Şcoala Generala Nr. 18 de Arte).

 

Printr-o hotărâre de Guvern a fost reintrodusă denumirea de "şcoală normală" pentru liceele cu profil pedagogic: "Şcolile Normale se organizează cu clasele IX - XIII învăţământ de zi. Aceste şcoli pregătesc învăţători şi educatoarele necesare şcolilor primare respectiv grădiniţelor de copii şi caselor de copii preşcolari."

 

Tot în anul 1990 la "Şcoala Normală din Târgu Mureş" s-au înfiinţat şi clase postliceale cu predare în limbile română şi maghiară. Noutatea absolută a fost înfiinţarea la profil pedagogic a două clase cu limba de predare română, una cu elevi din Republica Moldova şi alta pentru rromi. Au fost menţinute şi diversificate specializările la profilul umanist (filologic, limbi moderne, istorie-ştiinţe sociale).

 

La împlinirea a 75 de ani de la înfiinţarea "Şcolii Normale de Învăţători din Târgu Mureş", manifestaţiile dedicate "Zilei Şcolii" din 15 ianuarie 1993 au avut ca punct central atribuirea numelui poetului "nepereche", instituţia numindu-se de atunci "Şcoala Normală "Mihai Eminescu" din Târgu Mureş".

 

 

 

3. Liceul Pedagogic " Mihai Eminescu" din Târgu Mureş (din 1998)

 

Cu toate că actele normative statorniciseră denumirea de Şcoală Normală pentru şcolile de pregătire a învăţătorilor şi a educatoarelor în uz se mai menţinea şi aceea de Liceu Pedagogic, care câştigă teren în faţa celei istorice. După discuţii contradictorii în legătură cu denumirea acestui tip de şcoală şi folosirea alternativă a celei de-a doua denumiri, din 1998 s-a impus aceea de Liceul Pedagogic "Mihai Eminescu" din Târgu Mureş.

 

În ansamblul  dezbaterilor privind reforma învăţământului a fost abordată şi problema tipului cel mai potrivit de şcoală pentru pregătire învăţătorilor şi educatoarelor. A biruit opinia susţinută şi de corpul didactic al acestei instituţii şi impusă de experienţa practică în domeniu, că Liceul pedagogic trebuie să fie şi în continuare cadrul cel mai potrivit pentru formarea personalului didactic pentru şcolile primare şi grădiniţele de copii. Paralel, s-au înfiinţat şi funcţionează şi alte tipuri de instituţii pedagogice: Colegiul Universitar, cum este cel extern al Universităţii "Babeş-Bolyai" di Cluj Napoca ce funcţionează din anul 2000, în localul Liceului Pedagogic "Mihai Eminescu" din Târgu Mureş sau Şcoala de Cantori şi învăţători cu predare în limba maghiară organizată de Biserică şi care funcţionează de mai mulţi ani în Târgu Mureş.

 

Directorii liceului. Primul Director al Liceului Pedagogic din Târgu Mureş a fost Gheorghe Oros. I-au urmat: Emil Augustin Pop, Grigore Sticlaru, Domnica Fărcaş, Dr. Iosif Todea (în mai multe rânduri), Delia Man, Eugenia Someşan. Ca adjuncţi (cu diferite denumiri ale funcţiei) i-au ajutat în conducerea şcolii profesorii: Elisabeta Varga, Remulus Virgil Ţepeluş, Vasile Cotta, Ludovic Halász, Silvia Haler, Ileana Verestoy, Dénes Molnár, Éva Ercse, Zoltán Nagy, Leontina Buruian, Ana Maria Georgescu, Delia Man şi Erzsébet Trózner.

 

Corpul didactic. Liceul şi-a început activitatea cu opt cadre didactice "de bază" (cu directorul şi adjunctul său): Maria Precup, Eugenia Raţiu, Hortenzia Silvaş, Ileana Zaharie (titulare) şi Ecaterina Gunsberger şi Iudita Mester. Treptat, numărul membrilor corpului didactic a crescut, până la 50-70, salt mai spectaculos înregistrându-se în 1977, odată cu primirea claselor de arte. În cursul anilor au activat în liceu nu mai puţin de 545 de profesori, ingineri, maiştri instructori, şi alţi specialişti. În perioada cât au lucrat în liceu, numeroşi profesori s-au pregătit şi susţinut cu succes probele prevăzute pentru acordarea Gradului Didactic I în învăţământ. Doi au obţinut titlu ştiinţific de doctor (dr. Iosif Todea şi dr. Ovidiu Poloţca), iar alţii sunt doctoranzi (prof. Valer Vodă, prof. Éva Székely prof. Eugenia Someşan, prof. Beatrice Standavid, prof. Judit Tatai). Pe lângă munca la catedră, mai mulţi profesori au desfăşurat o activitate meritorie cu elevii în afara clasei, au îndeplinit sarcini obşteşti, s-au remarcat în creaţia sau interpretarea artistică, în cercetarea ştiinţifică. Activitatea unora a fost răsplătită şi prin titluri ştiinţifice, decoraţii şi alte distincţii . Unele lucrări au fost publicate, altele expuse sau audiate.

 

Situaţia statistică a numărului absolvenţilor liceului după treapta şi tipul de învăţământ, profile şi limba de predare este prezentată în tabelul anexat.

 

  Numărul absolvenţior liceului din perioada 1966/1971 - 2007, după nivelul studiilor specialitate şi limba de predare:

 

 

Tipul de şcoală şi specialitatea

Numărul absolvenţilor

Total

Din total după limba de predare

Română

Maghiară

Învăţământul postliceal - total

194

149

45

a. pedagogic

110

65

45

b. educatoare

84

84

-

Învăţământul liceal - total (A+B+C+D)

4619

3543

1076

A.Pedagogic - total

3046

2287

759

1. Cu dublă specializare (învăţători - educatoare)

1730

1223

507

2. Învăţători

563

526

37

3. Educatoare

614

442

172

4. Instructori - animatori

114

71

43

5. Bibliotecari

25

25

-

Total învăţământ pedagogic

(I+II A)

3240

2436

804

B.Umanist - total

788

656

132

1. Filologie (bibliotecari - istorici, limbi moderne)

560

457

103

2. Istorie - ştiinţe sociale

228

199

29

C. Arte - zi şi seral - total

680

495*

185

1. Muzică

345

257*

88

2. Arte plastice şi decoraţiuni

335

238*

97

D.Industrial - total

105

105*

-

1. Prelucrarea (artistică a) lemnului

105

105*

-

Total general

4813

3692

1121

 

Notă: * Din cifrele menţionate în tabel 149 absolvenţi au frecventat clase bilingve (română şi maghiară), respectiv 75 la muzică şi 74 la arte plastice şi decoraţiuni.

 

Împlinind un veac de existenţă în judeţul Mureş, învăţământul mediu normal pedagogic, prin cele 9 instituţii care au funcţionat o perioada de timp mai scurtă sau mai îndelungată în cele trei oraşe, se poate mândri cu pregătirea unui număr de aproape nouă mii de învăţători şi educatoare. Cei mai mulţi absolvenţi s-au dedicat profesiei pentru care au fost pregătiţi. Gradul înalt al răspândirii ştiinţei de carte, la care a ajuns astăzi populaţia, până aproape de lichidarea analfabetismului, nu poate face abstracţie de activitatea migăloasă a educatorilor şi învăţătorilor. Şi nici culmile creaţiei în toate domeniile (economic, ştiinţific, cultural-artistic) la care au ajuns unii semeni ai noştri. Evocarea câtorva date privind învăţământul mediu normal pedagogic în judeţul Mureş la ceas aniversar este un omagiu adus celor care au trudit şi trudesc pe ogorul luminării poporului implicându-se cu dăruire în toată problematica vieţii oamenilor din localităţile în care destinul i-a aşezat şi unde nu precupeţesc timp, energie şi resurse pentru a-şi face datoria de dascăl şi cetăţean aşa cum i-au învăţat profesorii lor.

 

 

Târgu Mureş,  septembrie  2007

                                                                 prof. Aurel Chertes